Despre plantele care vindeca alte plante.

Am mai scris într-un articol despre vindecarea plantelor cu ajutorul altor plante. Dar am găsit o carte foarte bună, tradusă în limba română gratuit de Cărți din Tei, fiind distribuită gratuit, atât în varianta color, cât și în alb-negru, astfel, ea poate fi printat ușor și folosit cu succes în orice grădină. Este cartea cu numărul 23, toate fiind traduse gratuit. Poți să pui și tu umărul la traducerea de noi cărți, accesând următorul link: http://cartidintei.wordpress.com/voluntar-in-tei/

Titlul cărții este Purinul de urzică & Co. , iar autorii cărții sunt B. Bertrand, J.P. Collaert si E. Petiot.

Pentru a descarca varianta color, click pe imaginea de mai jos:

Urzica vindecatoare

Plantele care vindeca alte plante.

Cine este interesat, poate descărca cartea și o poate printa, distribui, etc…. Toate acestea gratuit. Mulțumim Cărți din Tei și felicitări !

Pentru a descărca varianta alb-negru, dați click pe imaginea de mai jos.

Purinul de urzica alb-negru

Purinul de urzica, varianta alb-negru

Citiți mai jos prefața acestei cărți și vă veți da seama dacă merită să o descărcați și să o folosiți. Eu spun că DA !

” Prefață de Michel Lis, grădinar

După ani de zile de când apicultorii deplâng soarta albinelor dispărute din cauza moleculelor din pesticidele autorizate pe piață, iată că a venit și rândul grădinarilor și al agricultorilor din comunitățile bio să o facă. Mai puține albine în grădinile și pe câmpurile noastre înseamnă polenizare naturală mai scăzută și, totodată, recolte diminuate… Și peste toate, lovitura sub centură dată sectorului bio: s-a interzis comercializarea bunului și vechiului suc de urzică, vândut drept complement în fertilizarea naturală și organică sau drept complement care dinamizează vegetația. În definitiv, sucul de urzică e un energizant care întărește sistemul de apărare natural al plantelor împotriva dăunătorilor și a bolilor!
Azi e un adjuvant care are din ce în ce mai mulți adepți. Deși până nu demult eram doar o mână de grădinari ecologiști care foloseau sucul de urzică. Era amuzant, pitoresc, ne-am distrat și ne-am minunat pe seama proprietăților acestuia, nu s-a întâmplat nimic negativ folosindu-l, nici nu se putea altfel.
Așa cum demonstrează și primele analize științifice, sucul de urzică este bogat în oligoelemente și este inofensiv atât pentru oameni, cât și pentru floră, pentru natură în general.
La un moment dat, susținut de curentul tot mai favorabil și mai amplu al grădinăritului bio, extractul de urzică (obținut prin macerare, și nu prin putrefacție) ajunge în rafturile comercianților… iar marilor industriași „fito” nu le mai arde de glume! E departe de mine ideea de a lansa vreo acuzație față de cineva, să mă credeți pe cuvânt. Dar extractul de urzică nu se mai vinde, căci nu dispune de clasificări și de standarde de calitate!
Îmi doresc ca, prin intermediul acestei cărți, să se facă dreptate și să se anuleze aceste acuzații false, din acest imbold a pornit redactarea ei.
Altădată, călugării care greșeau se pocăiau lovindu-și corpul cu urzici usturătoare. În zilele noastre, nu mai e o practică, există, în schimb, chelfăneli usturătoare care se pierd cu timpul… ”

 

Spor la citit și aplicat sfaturile din această carte.