Centrala de compost. Experimentul nr 2.

Centrala de compost nr. 2. Puțin mai complexă.

Al doilea experiment.

Acest experiment nu este unul științific, doar făcut de un amator, iubitor al naturii și al plantelor.

A doua centrală de compost (născut la 9 noiembrie 2020 – ucis la 23 noiembrie 2020).

Având deja ceva experiență, 12 zile, e ceva, nu? Pe cel de-al doilea, l-am făcut din gard bordurat și pe unul dintre lateralele mini solarului, în interior desigur. Pe primul l-am făcut în mijlocul serei și trebuia să-l tot ocolesc.

Am cumpărat gard bordurat zincat de 2m x 2,5 m, pe care l-am tăiat la înălțimea de 1m. Din 2 panouri au ieșit cele 4 laterale, am tăiat din 2 câte o jumătate de metru, ca să fie de doar 2 m lățime. Doream să fac masă deasupra ei, iar 2,5 m era prea lat ca să ajung să pun sau să iau ghivecele cu plante de pe ea. Am vrut să experimentez pentru viitoarea seră, unde vreau să fac sub fiecare masă o minicentrală de compost, să vedem dacă se merită sau nu.

Aici, incarcat la jumatate din cei 5 metrii cubi.

Deci dimensiuni 2 m x 2,5 m înălțime 1 m = 5 metri cubi.

La fel am căptușit cu rafie neagră, dar numai partea dinspre exteriorul serei, nu voiam ca să găurească folia dacă ceva ieșea printre sârmele gardului bordurat. Restul l-am lăsat așa. Greșeala mea. Se evaporă multă umiditate fără această rafie și nu se încălzește pe lateral cel puțin 20-30 de cm. Cu rafie se încălzește până aproape de marginea centralei.

După doar 3 zile, temperatura a urcat la 50 Celsius.

Pe fundul centralei cu nr. 2, exista deja rafie neagră, peste care am mai pus și o sârmă cu ochiuri de 1cm x 1cm, din sârmă de 1 mm, împotriva cârtițelor, încă nu știu dacă chiar este necesar sau nu, dar ulterior am refolosit-o la cea de-a 3-a centrală. Această minicentrală are deja 5 m2, iar cu 1 metru înălțime va avea 5 m3.

Ingrediente:

  • 1 balot mare rotund de tulpini de porumb
  • 3/4 balot mare rotund de lucernă proaspăt cosită (lăsată în exterior de seara până dimineața s-a încălzit la 45-50 C, în exterior fiind -2 C)
  • compost vechi de 3-4 luni, 3-4 roabe
  • într-un colț am testat gunoiul de grajd, 2 roabe, nu prea se încălzea, probabil trebuie un strat mai gros din el să se încălzească, am măsurat cel mai cald în locul unde am folosit-o cam 45 C
  • rămășițe de buruieni și flori, cam 4-5 roabe
  • apă multă, nu am măsurat, dar știu că am exagerat cu apa, o umiditate de 50-60% zic eu, că este suficientă

În această centrală, am așezat 5 tuburi de dren, 2 pe fund, cu ambele capete ieșite în afara centralei, iar celelalte 3 la o înălțime de 50 cm, cu o parte în exterior și capătul celălalt ridicat deasupra nivelului centralei. Am sperat că va ieși suficientă căldură prin ea, în mod natural, fără ventilator. Dar la fel cum am scris și la prima centrală, tubul de dren recomand doar pentru a oxigena centrala, nu și pentru a scoate căldură prin ea. Pentru a scoate căldură, țeavă de polietilenă cu apă recirculată sau un boiler pus în mijlocul centralei, cu intrarea în partea inferioară și scoaterea apei încălzite deasupra. Se mai poate folosi țeavă metalică sau de cupru, ceva care să aibe puțină rezistență, există totuși o presiune din partea materialelor compostate, care pot turti țeava. Iar ca metodă pasivă, doar dacă vreți să încălziți spațiul unde este așezată centrala, țevi de metal, hornuri, tubulatură de metal, etc… Eu am folosit la a 3-a centrală tablă cutată, din care am creat un fel de tub metalic, în formă circulară, eu am creat în formă de 6 sau 9, cu radiatoare interne, un fel de radiator inversat, voi atașa poze cu ea.

După câteva zile s-a lăsat și această centrală, ajungând de la 1 m înălțime la 60 cm, iar în momentul dezmembrării, în unele locuri avea doar 50 cm.

Mini Centrala de compost.

Evoluția temperaturilor măsurate în centrală, aceasta fiind mai mare, am măsurat în mai multe locuri, de aceea voi scrie o temperatura minima și una maximă. Ce am mai observat, eu udam centrala cu apă de 7-8 C, și folosind prea multă apă, de multe ori răceam centrala în exces, de la 60 de grade, am redus chiar și la 40 de grade, cu senzorul de temperatură nemișcat. Deci lăsați-o mai moale cu udatul, pentru a reduce evaporarea apei din centrală, puteți folosi rafia neagră, prin ea se evaporă gazele, dar majoritatea umidității rămâne în centrală.

Temperaturile măsurate:

  • 9 noi = 3/15 C; apa=8 C
  • 10 noi = 34/45 C; apa=14 C
  • 11 noi = 35/54 C; apa=29 C
  • 12 noi = 35/64 C; apa=48 C
  • 13 noi = 38/72 C – recordul actual, am și poză cu ea; apa = 51 C
  • 14 noi = 39/69 C; apa=49 C
  • 15 noi = 40/69 C; apa=49 C
  • 16 noi = 42/68 C; apa=49 C
  • 17 noi = 45/69 C; apa=48 C
  • 18 noi = 45/68 C; apa=48 C
  • 19 noi = 44/65 C; apa=47 C
  • 20 noi = 46/65 C; apa=46 C
  • 21 noi = 39/64 C; apa=38 C
  • 22 noi = 39/62 C; apa=36 C
  • 23 noi = 34/59 C; apa=34 C

Deci am obținut o temperatură de aproximativ 72 C, și o apă de 51 C.

Cea mai mare temperatură măsurată 72 Celsius

În ultimele zile temperaturile au început să scadă, ar mai fi funcționat centrala, dar în loc s-o mai încarc, ajungând la 50-60 cm, strat mult prea subțire pentru a putea genera căldură, eu recomand cel puțin 1,5 m înălțime, am decis să desfac centrala și să amestec conținutul lui, de 2-3 m3 în centrala cu nr. 3.

După 3 săptămâni, a scăzut și s-a stabilizat la 45 Celsius.

Ce am mai observat, că prin tuburile de dren, ieșea o temperatura de 25-28 C, dar când am montat un ventilator pe partea opusă, pentru a scoate mai multă căldură, aceasta a scăzut la 15-17 C. Deci tubul de dren nu recomand ca schimbător de căldură.

Revin cu o descriere a celei de-a 3-a centrale de compost, dar încă e devreme să scriu despre ea, s-a născut pe 23 noiembrie 2020. Răbdare să fie, că timpul trece și centrala 3 se încălzește deja, ieri(4-5 zile de la naștere) avea deja într-un colt 48 C.

Centrala de compost, experimentul nr. 1.

Centrala de compost, primele experimente.

Primele experimente. Acest experiment nu este unul stiintific, doar facut de un amator, iubitor al naturii si al plantelor.

Inceputul unei experiente, centrala de compost.

Prima centrala de compost(nascut in 28 octombrie 2020 – ucis in 21 noiembrie 2020), am facut-o intr-un palet de pepeni, l-am primit cadou, deci pentru a vedea daca functioneaza nu a trebuit sa investesc in ea nimic. Dimensiuni 80 x 120 cm si inaltimea de 150 cm. Pentru a nu cadea resturile vegetale printre scanduri, am captusit-o cu ramasite de rafie neagra, am avut cateva bucati si le-am prins in asa fel, incat sa nu ramana prea multe gauri mari. Orice material organic poate produce caldura, dar trebuie testate fiecare, care cata caldura degaja la descompunere si cat tine ca perioada. Mai exista si o combinatie de C:N, carbon si azot (nitrogen). Care este mai bun? C sau N? Niciunul, doar o combinatie a acestora. Nu va recomand sa va pierdeti timp cu masurarea acestora, doar asa in mare sa stiti care material organic contine mai mult din cele doua.

Minicentrala, vedere din exterior.

Ca materiale, am folosit ce am gasit la indemana:

  • lucerna proaspata cam 2-3 roabe
  • frunze si tulpina de porumb, ce a aruncat in spate combina de secerat tot 2-3 roabe
  • gunoi de grajd, am citit ca e mai bun cel de cal, dar e bun de la orice animal de curte, am cumparat o caruta cu 100 de lei, este amestec de cal si vaca, de vaca primeam si gratuit din vecini, dar asta e.
  • avand gradinarie, am si buruieni, deci am pus si 2-3 roabe de buruieni
  • cateva bucati de carton si o ladita mica de lemn, si acestea sunt bune
  • 2-3 roabe de compost vechi de 3-4 luni
  • dupa o saptamana a fost nevoie sa suplimentez, a scazut cam 30-40 cm in inaltime, astfel ca am mai pus deasupra 2 roabe de lucerna si 2 roabe de tulpini de porumb
  • si multa apa, nu am masurat, dar l-am supraudat, citind in multe locuri ca apa multa face bine, ei bine, eu cred ca dauneaza, o umiditate de 40-60%, este suficienta pentru a porni centrala.
Materialele organice, care alimenteaza centrala.

Lucerna se incalzeste rapid, in cateva ore, adica balotul de lucerna balotat dupamasa la 4, a doua zi dimineata avea deja 50 de grade Celsius. Insa degaja mult gaz amoniac, la fel si gunoiul de grajd. Acestea le gasiti pe net sub denumirea de bogate in Nitrogen. Cele bogate in Carbon sunt ele care au fost candva verzi si s-au uscat deja, cum este tulpina de porumb, crengile, paiele, etc.

Astfel ca minicentrala mea, avea deja 40 de grade dupa doar 2 zile. In aceasta minicentrala nu am pus inca teava pentru a scoate apa calda. Am vrut sa testez daca se incalzeste, si daca degaja destula caldura pasiv, fara nimic suplimentar, ca ventilatoare, pompa de apa, etc…

Lucerna verde la peste 50 de grade Celsius.

Dorinta mea este de a incalzi o mica sera de 60 m2, pasiv, fara sa ma scol noaptea la 3 sa pun lemne pe foc, mai ales ca sera este la 3 km distanta fata de locuinta.

Pentru a testa aceasta teorie, am adaugat un tub de dren, am avut o bucata de 1,20 metrii, pe care l-am pus in mijlocul centralei, vertical, sperand sa degaje caldura din miezul centralei, pasiv. Ei din pacate am gresit. Teava de dren este din plastic, cu perete dublu, iar caldura care se degaja poate iesii din centrala, doar prin gaurile din tubul de dren. Deci tubul de dren o recomand doar pentru a fi montat pe sol, pe fundul centrale si cu ambele capete iesite in exterior, doar pentru a ajuta la oxigenarea centralei.

Pentru a scoate caldura din centrala, exista mai multe metode. Cea mai utilizata sau comuna este sa pui o teava de obicei se pune din polietilena, am vazut si din tub de la incalzirea in pardoseala, dar acesta nu are soliditatea necesara sa sustina greutatea de deasupra si cel mai probabil se va turtii. Exista mai multe metode de a forma o spirala din teava de polietilena, cea mai des folosita este spirala lui Arhimede(parca) si se pune orizontal, mai multe spirale la o distanta in inaltime de 30-60 cm intre ele. Lateralul centralei, in special daca este in exterior, nu ajunge sa atinga temparaturi care sa ajute la incalzirea apei, se pierde cam 50 de cm. Poate fi izolata centrala cu baloti de paie, cine are la dispozitie.

Orice materie organica produce caldura prin descompunere.

Eu am montat centralele de compost in sera direct.

Dezavantajul este ca in primele zile se degaja mult gaz amoniac. Imi era frica de gazul metan, dar citind ulterior, am gasit ca este in cantitati infime, daca cineva doreste sa produca gaz metan din compost, este o metoda simpla, mai complicat este sa o captezi si s-o purifici, si ulterior s-o stochezi.

Tot ca dezavantaj, centrala ocupa loc. Astfel ca sa ocupe si mai putin loc, am fost nevoit sa ingradesc centrala, astfel ea are un loc special destinat si nu se va scurge cu timpul s-au nu se va rasturna peste plantute sau utilaje in sera.

Avantaje, centrala isi produce propria caldura, i-am si spus: „Daca nu vrei sa ingheti, incalzeste-te!” Acum sa vedem daca asculta de mine sau nu.

Tot ca avantaj, este ca pot sa scot caldura pasiv, fara a folosi spirala de teava umpluta cu apa si pompa care sa recircule apa intr-un circuit inchis. Aici mai trebuie si radiatoare care sa degaje caldura obtinuta prin recircularea apei.

Temperatura o monitorizasem cu cateva termometre, dar avand doar unul special pentru compost cu tija de 40-50 cm, am fost nevoit sa-l tot mut, iar temperaturile le notam la ore diferite ale zilei, mai erau si variatile de temperatura din exterior.

Evolutia aproximativa a temperaturii din prima minicentrala de compost:

  • 28 octombrie = 9 C
  • 29 oct = 30 C
  • 30 oct = 38 C
  • 31 oct = 45 C
  • 1 noiembrie = 51 C
  • 2 noi = 55 C
  • 3 noi = 57 C
  • 4 noi = 60 C
  • 5 noi = 61 C
  • 6 noi = 62 C
  • 7 noi = 62 C
  • 8 noi = 55 C
  • 9 noi = 63 C
  • 10 noi = 64 C
  • 11 noi = 65 C
  • 12 noi = 62 C
  • 13 noi = 61 C
  • 14 noi = 60 C
  • 15 noi = 58 C
  • 16 noi = 54 C
  • 17 noi = 53 C
  • 18 noi = 51 C
  • 19 noi = 45 C
  • 20 noi = 42 C
  • 21 noi = 43 C

Stiam de la inceput despre materialele folosite ca se descompun rapid in 2-3 saptamani. Desigur descompunerea dureaza mai mult, aici este vorba de descompunerea materialelor organice de catre bacteriile termofile, asta este prima faza, urmata de descompunerea finala, realizata de catre viermi, rezultand un compost bogat in mulci si materii organice fertile.

Chiar si in ultima zi, inca avea aproape 40 de grade Celsius.

Revin cu o postare despre a doua centrala.

Oare pot sa plantez acum? – o intrebare simpla

Oare pot sa plantez acum?

Pana cand se poate planta in gradina plante sau bulbi?

Sau pot sa plantez acum bulbi?

Este o intrebare pe care o aud foarte des, de la clienti.

Raspunsul este unul foarte simplu:

Atata timp, cat solul nu este inghetat. Adica din februarie-martie pana in noiembrie-decembrie.

Daca este deja inghetat solul, se poate planta doar daca se sapa pamantul inghetat, se indeparteaza si se adauga langa plante sau deasupra bulbilor pamant care nu este inghetat.

Motivul? Daca sapam pamantul inghetat, acesta va fi doar bulgari. Prin folosirea pamantului inghetat, la astuparea bulbilor sau radacinii plantelor, nu se compacteaza bine. Raman goluri prin care gerul poate patrunde adanc.

Am avut client care a refuzat sa preia comanda la inceputul lunii aprilie, pe motiv ca nu se mai prind plantele, e deja tarziu si a trecut sezonul de plantare. In timp ce alti clienti cumpara chiar si in august si sunt multumiti de rata de prindere a plantelor crescute in ghivece. Si mai sunt clienti care gasesc planta dorita si o comanda in decembrie sau ianuarie, spunand ca doreste sa primeasca plantele cat mai repede, sa nu ramana fara ele, ca stie sa le ingrijeasca si iarna, plantandu-le doar in primavara.

Cand se planteaza

Oare pot planta acum?

Cateva sfaturi cu perioada optima de plantare.

Toate sfaturile din acest articol, sunt cu scop informativ si se refera strict la plantarea in gradina a bulbilor de primavara sau de toamna, precum si a plantelor crescute in ghivece. Prin plantarea unei plante crescute in ghiveci, doar se mareste volumul disponibil pentru dezvoltarea radacinii plantelor. Fara a fi deranjat radacina acestora. Plantele crescute in ghivece, pot fi plantate in gradina, chiar si in momentul infloririi.

Atentie! Nu confundati butasii cu radacina nuda cu plantele crescute in ghivece. Plantarea butasilor cu radacina nuda, cum sunt trandafirii, pomi fructiferi, plante cu balot de pamant, se planteaza doar in perioada de repaus, si cand solul nu este inghetat. Adica primavara devreme de la mijlocul lunii februarie, pana la inceputul lunii aprilie. Sau toamna de la mijlocul lunii octombrie pana la inghetarea solului, de obicei mijlocul lunii decembrie.

La fel, daca avem o planta in gradina si dorim sa o mutam sau sa o inmultim prin divizare, acest lucru se face doar in perioada de repaus, idem ca la butasi cu radacina nuda.

Plante anuale.

Acestea se planteaza de obicei primavara pana in mijlocul verii. Motivul? Aceste plante fiind anuale, ele rezista pana la primul ger mai puternic. Nu are rost sa le plantam la inceputul lunii octombrie, acestea nu vor ajunge sa infloreasca pana la sosirea primului ger puternic.

Desigur exista multe plante anuale, care pot fi salvate prin mutarea lor in spatii protejate de ger, in casa, in sere, in gradina de iarna, etc… . Cateva exemple: lobelia, gazania, sporul casei, muscata, petunia, gheata, etc… .

Plante perene.

Plantele perene, pot fi plantate aproape tot timpul anului, adica atata timp cat solul nu este inghetat. Asta depinde de locatia gradinii, in Suceava de exemplu perioada de plantare se scurteaza cu cel putin o luna, fata de o gradina situata in sudul tarii.

Majoritatea plantelor perene, vor inflorii abia dupa ce au trecut peste o iarna in gradina. Acest lucru se numeste VERNALIZARE.

Cateva exemple de plante perene care necesita vernalizare: lavanda, echinaceea, flox, caldarusele, aubrieta, astilbe, campanula, gentiana, floarea de colt, floarea balon, primulele perene, deditel, margaretele, etc… .

Gasiti o varietate mare de plante perene de gradina aici.

Plante suculente de exterior.

Plantele suculente de exterior, cuprind o gama foarte variata de plante, se numesc suculente, deoarece s-au adaptat conditiilor climatice extreme, astfel ca ele pot acumula apa in frunze.

Cateva plante suculente: sempervivum, sedum, delosperma, jovibarba, etc… .

Plante exotice.

Plantele exotice, nu ierneaza afara la noi in tara, de aceea majoritatea se planteaza in ghivece sau containere, astfel la sosirea toamnei, mutarea lor in interior va fi mult mai usoara.

Daca totusi optam pentru plantarea lor in gradina, acest lucru se face primavara, dupa trecerea pericolului de inghet.

Cateva exemple: mandevilla, brugmansia, fuchsia, trandafirul japonez, abutilon, bougainvilla, floarea pasiunii, etc… .

Plante aromatice.

Majoritatea plantelor aromatice sunt plante perene de gradina, dar sunt multe care provin din zone mai calde, din zona mediterana, din africa, din America de sud sau din orientul mijlociu. Astfel acestea necesita protejarea de ger.

Cateva exemple de plante aromatice care pot fi plantate in gradina: lamaita sau roinita, cimbrul peren, lavanda cu frunza ingusta, diferite soiuri de menta, bergamot, oregano, tarhon, ceapa de tuns sau schnidling, salvia medicinala, menta de munte, cimbrisorul, leusteanul, isopul, etc… .

Citeste si despre plantele aromatice, care ierneaza afara si care necesita protectie pe timpul iernii.(In curand)

Bulbii de primavara.

Plantele bulboase de primavara, sunt plantele care necesita scoaterea bulbilor toamna si replantarea lor in primavara. Adica daca le lasam afara in pamant, vor ingheta si nu mai rasar in primavara viitoare.

Acestea se planteaza primavara dupa trecerea pericolului de inghet, pana la mijlocul verii in functie de soi.

Daliile si gladiolele pot fi plantate pana la sfarsitul lunii iunie.

Cateva exemple: dalia, gladiolele, crini imperiali, frezia, begoniile, agapanthus, anemonele, iris, canna, eremurus, hemerocallis, crocosmia, mirabilis, tigridia, ceapa decorativa, cala, gloxinia, oxalis, etc… .

Flori de begonia

Begonia cu bulb mix

Bulbii de toamna.

Bulbii de toamna sunt plante bulboase, care necesita plantarea lor toamna, astfel vor inflorii primavara devreme pana la venirea verii. Majoritatea vor inflorii din februarie, pana in luna iunie. Acesti bulbi, nu necesita scoaterea lor din pamant sau unele ca de exemplu lalelele, trebuiesc scoase vara si replantate in toamna. Sau mai usor de retinut, se scot cand incepe vacanta scolara de vara si se replanteaza cand se termina.

Acestea sunt: lalele, zambile, narcise, branduse, fritillaria, etc… .

Tulipa Triumph mix

Lalele Triumph mix

Citeste si adancimea de plantare a bulbilor de toamna.

 

 

 

Phlox subulata sau brumarele de gradina

Phlox subulata sau brumarele de gradina.

Denumire oficială: Phlox subulata

Denumire populară: flox pitic, brumarele

Familia de plante: Polemoniaceae

Origine: nativ in America centrala si de Est.

Datorita inflorescentei bogate primavara devreme, este cultivata pe scara larga in toata lumea. O planta nepretentioasa, usor de cultivat, formeaza un covor compact, are frunze subtiri de 1-2 mm si lungi de 1-2 cm, sunt vesnice, astfel ca impodobesc si iarna.

In perioada de inflorescenta, planta este acoperita complet de flori.

 

Phlox subulata

Flox pitic de gradina

Puteti achizitiona aceste plante de aici.

Caracteristici.

Recomandat pentru: borduri, stancarie, ronduri perene, acoperisuri verzi udate, balcoane, terase, rocarie,  jardiniere, morminte, etc…

Perioada de inflorire: aprilie – mai

Expunere: soare(minim 6 ore/zi); semiumbra(intre 4 – 6 ore/zi).

Inaltime(cm): 10 – 15

Culoarea florilor: alb, roz, ticlam, mov deschis, combinatii ale acestora

Frunze: vesnice, verde inchis, subtiri de 1-2 mm, si lungi de 1-2 cm, formeaza un covor compact

Ingrijire: foarte usoara

Rezistenta la ger: zona 3 (-39° Celsius)

Solul: se adapteaza usor la orice fel de sol, dar creste cel mai bine in soluri bine drenate, fertile, cu mult humus, soluri usoare.

Cerinte apa: vara sol usor umed, iarna mai uscat.

Cerinta PH al solului: 6.1 – 6.5(usor acid); 6.6 – 7.5(neutru); 7.6 – 7.8(usor alcalin)

Caracteristici speciale: planta foarte rezistenta la conditii vitrege.

Alte pericole: nu sunt.

Boli si daunatori:  Nu are boli deosebite, probleme puține cu insectele.

Sfaturi de cultivare:  Prefera solul fertil, bine drenat, usor alcalin, expunerea in plin soare, minim 6 ore/zi. Nu suporta solul argilos care se batatoreste in exces.

Dupa trecerea florilor, poate fi tunsa, astfel va ramane compacta.

Este o planta taratoare, care dupa cativa ani poate atinge chiar si 1 metru in diametru. Crengile plantei, daca ating solul se autoinradacineaza.

Solurile foarte umede pe timpul iernii, nu sunt recomandate.