Centrala de compost, experimentul nr. 1.

Centrala de compost, primele experimente.

Primele experimente. Acest experiment nu este unul stiintific, doar facut de un amator, iubitor al naturii si al plantelor.

Prima centrala de compost(nascut in 28 octombrie 2020 – ucis in 21 noiembrie 2020), am facut-o intr-un palet de pepeni, l-am primit cadou, deci pentru a vedea daca functioneaza nu a trebuit sa investesc in ea nimic. Dimensiuni 80 x 120 cm si inaltimea de 150 cm. Pentru a nu cadea resturile vegetale printre scanduri, am captusit-o cu ramasite de rafie neagra, am avut cateva bucati si le-am prins in asa fel, incat sa nu ramana prea multe gauri mari. Orice material organic poate produce caldura, dar trebuie testate fiecare, care cata caldura degaja la descompunere si cat tine ca perioada. Mai exista si o combinatie de C:N, carbon si azot (nitrogen). Care este mai bun? C sau N? Niciunul, doar o combinatie a acestora. Nu va recomand sa va pierdeti timp cu masurarea acestora, doar asa in mare sa stiti care material organic contine mai mult din cele doua.

Ca materiale, am folosit ce am gasit la indemana:

• lucerna proaspata cam 2-3 roabe

• frunze si tulpina de porumb, ce a aruncat in spate combina de secerat tot 2-3 roabe
• gunoi de grajd, am citit ca e mai bun cel de cal, dar e bun de la orice animal de curte, am cumparat o caruta cu 100 de lei, este amestec de cal si vaca, de vaca primeam si gratuit din vecini, dar asta e.
• avand gradinarie, am si buruieni, deci am pus si 2-3 roabe de buruieni
• cateva bucati de carton si o ladita mica de lemn, si acestea sunt bune
• 2-3 roabe de compost vechi de 3-4 luni
• dupa o saptamana a fost nevoie sa suplimentez, a scazut cam 30-40 cm in inaltime, astfel ca am mai pus deasupra 2 roabe de lucerna si 2 roabe de tulpini de porumb
• si multa apa, nu am masurat, dar l-am supraudat, citind in multe locuri ca apa multa face bine, ei bine, eu cred ca dauneaza, o umiditate de 40-60%, este suficienta pentru a porni centrala.

Lucerna se incalzeste rapid, in cateva ore, adica balotul de lucerna balotat dupamasa la 4, a doua zi dimineata avea deja 50 de grade Celsius. Insa degaja mult gaz amoniac, la fel si gunoiul de grajd. Acestea le gasiti pe net sub denumirea de bogate in Nitrogen. Cele bogate in Carbon sunt ele care au fost candva verzi si s-au uscat deja, cum este tulpina de porumb, crengile, paiele, etc.

Astfel ca minicentrala mea, avea deja 40 de grade dupa doar 2 zile. In aceasta minicentrala nu am pus inca teava pentru a scoate apa calda. Am vrut sa testez daca se incalzeste, si daca degaja destula caldura pasiv, fara nimic suplimentar, ca ventilatoare, pompa de apa, etc…

Dorinta mea este de a incalzi o mica sera de 60 m2, pasiv, fara sa ma scol noaptea la 3 sa pun lemne pe foc, mai ales ca sera este la 3 km distanta fata de locuinta.

Pentru a testa aceasta teorie, am adaugat un tub de dren, am avut o bucata de 1,20 metrii, pe care l-am pus in mijlocul centralei, vertical, sperand sa degaje caldura din miezul centralei, pasiv. Ei din pacate am gresit. Teava de dren este din plastic, cu perete dublu, iar caldura care se degaja poate iesii din centrala, doar prin gaurile din tubul de dren. Deci tubul de dren o recomand doar pentru a fi montat pe sol, pe fundul centrale si cu ambele capete iesite in exterior, doar pentru a ajuta la oxigenarea centralei.

Pentru a scoate caldura din centrala, exista mai multe metode. Cea mai utilizata sau comuna este sa pui o teava de obicei se pune din polietilena, am vazut si din tub de la incalzirea in pardoseala, dar acesta nu are soliditatea necesara sa sustina greutatea de deasupra si cel mai probabil se va turtii. Exista mai multe metode de a forma o spirala din teava de polietilena, cea mai des folosita este spirala lui Arhimede(parca) si se pune orizontal, mai multe spirale la o distanta in inaltime de 30-60 cm intre ele. Lateralul centralei, in special daca este in exterior, nu ajunge sa atinga temparaturi care sa ajute la incalzirea apei, se pierde cam 50 de cm. Poate fi izolata centrala cu baloti de paie, cine are la dispozitie.

Eu am montat centralele de compost in sera direct.

Dezavantajul este ca in primele zile se degaja mult gaz amoniac. Imi era frica de gazul metan, dar citind ulterior, am gasit ca este in cantitati infime, daca cineva doreste sa produca gaz metan din compost, este o metoda simpla, mai complicat este sa o captezi si s-o purifici, si ulterior s-o stochezi.

Tot ca dezavantaj, centrala ocupa loc. Astfel ca sa ocupe si mai putin loc, am fost nevoit sa ingradesc centrala, astfel ea are un loc special destinat si nu se va scurge cu timpul s-au nu se va rasturna peste plantute sau utilaje in sera.

Avantaje, centrala isi produce propria caldura, i-am si spus: „Daca nu vrei sa ingheti, incalzeste-te!” Acum sa vedem daca asculta de mine sau nu.

Tot ca avantaj, este ca pot sa scot caldura pasiv, fara a folosi spirala de teava umpluta cu apa si pompa care sa recircule apa intr-un circuit inchis. Aici mai trebuie si radiatoare care sa degaje caldura obtinuta prin recircularea apei.

Temperatura o monitorizasem cu cateva termometre, dar avand doar unul special pentru compost cu tija de 40-50 cm, am fost nevoit sa-l tot mut, iar temperaturile le notam la ore diferite ale zilei, mai erau si variatile de temperatura din exterior.

Evolutia aproximativa a temperaturii din prima minicentrala de compost:

• 28 octombrie = 9 C
• 29 oct = 30 C
• 30 oct = 38 C
• 31 oct = 45 C
• 1 noiembrie = 51 C
• 2 noi = 55 C
• 3 noi = 57 C
• 4 noi = 60 C
• 5 noi = 61 C
• 6 noi = 62 C
• 7 noi = 62 C
• 8 noi = 55 C
• 9 noi = 63 C
• 10 noi = 64 C
• 11 noi = 65 C
• 12 noi = 62 C
• 13 noi = 61 C
• 14 noi = 60 C
• 15 noi = 58 C
• 16 noi = 54 C
• 17 noi = 53 C
• 18 noi = 51 C
• 19 noi = 45 C
• 20 noi = 42 C
• 21 noi = 43 C

Stiam de la inceput despre materialele folosite ca se descompun rapid in 2-3 saptamani. Desigur descompunerea dureaza mai mult, aici este vorba de descompunerea materialelor organice de catre bacteriile termofile, asta este prima faza, urmata de descompunerea finala, realizata de catre viermi, rezultand un compost bogat in mulci si materii organice fertile.

Revin cu o postare despre a doua centrala.