Achillea (Coada șoricelului) – culoare, rezistență și farmec natural în grădină

Familie de plante: Asteraceae (Compositae)

Etimologie:
Numele Achillea a fost atribuit de către Carl Linnaeus în onoarea eroului mitologic Ahile (Achilles), despre care se spune că ar fi folosit această plantă pentru vindecarea și cicatrizarea rănilor soldaților săi.

Origine:
Genul Achillea este originar din Europa și Orientul Mijlociu, fiind răspândit astăzi în numeroase regiuni temperate ale lumii, datorită adaptabilității sale și valorii ornamentale ridicate.

Specii:
Genul cuprinde peste 100 de specii, majoritatea cultivate pentru frumusețea și rezistența lor. Cele mai populare în grădinile perene sunt:

• Achillea millefolium – coada șoricelului comună, cu frunziș fin și flori variate;

• Achillea filipendulina – cu flori galbene-aurii, foarte rezistentă la secetă;

• Achillea ptarmica – cu inflorescențe albe, delicate;

• Achillea tomentosa, A. ageratifolia, A. clypeolata și A. taygetea – ideale pentru rocării și borduri joase.

Îngrijire:
Plantele de Achillea sunt extrem de rustice și ușor de întreținut, preferând zonele însorite și solurile bine drenate. Înflorirea abundentă are loc vara, iar plantele tolerează foarte bine seceta și solurile sărace. Se recomandă udarea doar la nevoie, îndepărtarea florilor trecute pentru a stimula o nouă înflorire și afânarea periodică a solului.

Utilizare:
Cultivarurile de talie mică sunt perfecte pentru borduri, rocării sau ziduri înflorite, adăugând textură și culoare naturală. Soiurile înalt crescute se plantează în grupuri decorative sau alături de alte plante perene rezistente precum Echinacea, Nepeta, Lavandula sau Salvia. Florile de Achillea sunt apreciate atât proaspete în buchete, cât și uscate pentru aranjamente decorative de durată.