Aconitum

Aconitum – Eleganță și mister în grădină

Familie de plante: Ranunculaceae (Ranunculacee)

Etimologie:
Denumirea Aconitum provine din grecescul „akoniton”, care înseamnă „planta otrăvitoare”, făcând referire la toxicitatea acestei specii. În limba română, planta este cunoscută sub numele de omag, călugăriță sau capul lupului, datorită formei florilor sale și a legăturilor mitologice cu puterea și protecția.

Origine:
Genul Aconitum este originar din regiunile montane ale Europei, Asiei și Americii de Nord. Preferă zonele răcoroase și umede, fiind des întâlnit în poieni de munte, păduri de foioase și pajiști alpine.

Specii:
Există peste 250 de specii de Aconitum, dintre care cele mai populare pentru grădini sunt:

• Aconitum napellus – omagul albastru, cea mai cunoscută și cultivată specie;

• Aconitum carmichaelii – cu flori albastre-violet, înflorește toamna târziu;

• Aconitum vulparia – omagul galben, ideal pentru zonele semi-umbroase;

• Aconitum lycoctonum – specie rustică, potrivită pentru grădini naturale.

Îngrijire:
Plantele de Aconitum preferă solurile fertile, bine drenate, dar menținute constant umede. Se dezvoltă cel mai bine în semi-umbră, ferite de arșița directă a soarelui. Sunt perene rustice, rezistente la frig, care necesită puțină întreținere după plantare. Se recomandă purtarea mănușilor la manipulare, deoarece toate părțile plantei sunt toxice.

Utilizare:

• Aconitum* este o alegere excelentă pentru straturi perene, grădini rustice sau zone umbroase, oferind un contrast spectaculos de culoare datorită florilor sale intense, albastre, mov sau galbene. În combinații de peisaj, se pot asocia cu hosta, astilbe, digitalis, delphinium sau ferigi.
  Deși este o plantă otrăvitoare, în trecut era folosită în scopuri medicinale (cu mare precauție), iar astăzi este apreciată exclusiv pentru valoarea ornamentală.