Artemisia

Artemisia (Tarhon, Absint) – plante aromatice și decorative, cu frunziș argintiu și parfum subtil

Familie de plante: Asteraceae (Asteracee)

Etimologie:
Numele Artemisia provine din grecescul Artemis — zeița vânătorii, a naturii și a purității, simbol al forței și al vindecării. Genul a fost denumit astfel pentru a reflecta puterea tămăduitoare și valoarea medicinală a acestor plante.

Origine:
Plantele din genul Artemisia sunt originare din emisfera nordică, răspândite în special în Europa, Asia și America de Nord. Cresc spontan în zone însorite și uscate, pe pajiști, versanți sau soluri pietroase, fiind extrem de adaptabile și rezistente la secetă.

Specii:
Genul Artemisia cuprinde numeroase specii, dintre care cele mai cunoscute sunt:

• Artemisia abrotanum – cu frunze parfumate, utilizată ca plantă aromatică;

• Artemisia dracunculus – cunoscută ca tarhon, folosită în gastronomie;

• Artemisia absinthium – pelinul amar, folosit în prepararea băuturii absint;

• Artemisia pontica și A. splendens – specii ornamentale, cu frunze argintii;

• Artemisia lactiflora – cu inflorescențe albe, decorative vara;

• Artemisia stelleriana și A. lanata – specii joase, excelente pentru rocării și borduri.

Descriere:
Artemisia este o plantă perenă rustică, cu frunziș argintiu, aromat și flori fine, de culoare galben-pal, care apar vara, din iunie până în septembrie. Preferă locurile însorite și solurile calcaroase, bine drenate.
În regiunile cu ierni aspre, se recomandă protejarea bazei plantei cu frunze uscate, paie sau crengi de cetină.

Îngrijire:
Plantele din genul Artemisia sunt ușor de întreținut. Se recomandă:

• udare moderată, fără exces de apă;

• toaletare primăvara, pentru stimularea creșterii viguroase;

• îndepărtarea florilor uscate și a buruienilor.
  Sunt plante foarte rezistente la secetă și frig, ideale pentru grădinile cu întreținere redusă.

Utilizare:
Speciile înalt crescute de Artemisia sunt excelente pentru grupuri masive, borduri mixte sau ca flori tăiate. Cele de talie mică se potrivesc perfect în stâncării, rocării sau ziduri înflorite, oferind textură și contrast prin frunzișul argintiu.
Multe specii sunt aromatice și medicinale, fiind utilizate tradițional pentru proprietățile lor tonice și digestive.