Sa facem compost acasa

Ce este solul?

Pamantul, pe care pasim are numai un strat foarte subtire care se poate numi sol fertil. Restul este argila, nisip, pietris etc.  Solul devine fertil cand se amesteca cu radacinile si frunzele plantelor, se ingrasa cu corpurile si fecalele animalelor si microorganismelor. Si cu ajutorul caldurii, a aerului, a microorganismelor,  a apei in sol apare humusul. Numai dupa aceste procedee se poate numi solul fertil. In humus traiesc, din acesta se hranesc si totodata produc humusul toate acele creaturi care nici nu pot fi observati cu ochii liberi. Cel mai mare dintre ei este rama, care pastreaza cel mai bine fertilitatea solului. Mananca si produce humus. Excrementele sale sunt mai bogati in nutrienti decat pamantul pe care-l mananca.

SOIL_PROFILE

Plantele se dezvolta cel mai bine in pamant bogat in humus.

Compostul este humus „artificial”,  contine nutrientii indispensabili pentru cresterea plantelor, de aceea este folosit pentru stimularea vietii din sol. Cu ajutorul lui in cativa ani creste numarul vietuitoarelor folositoare din sol.

Compostarea este cea mai veche metoda de reciclare a deseurilor. Ne este oferita posibilitatea ca nutrientii din deseurile organice provenite din bucatarie(resturi de legume-fructe proaspete, negatite) sau in urma lucrarilor din gradina(tundere, frunze, etc… ) sa ajunga inapoi in sol.

compost3

De ce este bun compostul?

– nutrientii aflati in humusul din compost sunt usor asimilabile pentru plante

– se imbunatateste structura solului favorizand aerisirea

– culoarea inchisa ajuta la incalzirea mai rapida a solului

– compostul retine apa mai bine, astfel se imbunatateste echilibrul apei din sol

– creste activitatea biologica din sol

– plantele vor fi mai rezisente fata de daunatori si boli

– ajuta la fertilizarea solului

– vedem cum sub ochii nostrii se produce regenerarea materialelor organice din natura

Fiecare dintre noi poate face compost, chiar si cei care cred ca nu pot. Cine nu arunca iarba tunsa dupa ce a tuns iarba  sau resturile de la tunsul arbustilor si copacilor ci acopera solul, ca si mulci, sub tufe, pomi fructiferi deja face un fel de compostare. In natura acest procedeu se desfasoara de la sine, noi trebuie doar sa imitam.

Factorii ce influenteaza procesele de compostare 

In procesul de compostare, ca si in producerea humusului pe cale naturala, se desfasoara descompunerea materialului organic brut. Descompunerea este realizata de catre bacteriile din sol, dace le oferim conditiile necesare – oxigen, apa, temperatura optima si raportul dintre azot si carbon.

In primul rand trebuie sa asiguram o buna aerare. Daca materia prima nu primeste oxigen suficient se vor dezvolta bacteriile anaerobe daunatoare, si compostul va avea un miros urat, putrezit.

Locul de compostare nu are voie sa balteasca in apa, dar trebuie sa fie suficient de umed ca sa porneasca procesele de descompunere. Umiditatea materialelor folosite pentru compost trebuie sa fie 40-60 %.  Dar asta de obicei nu masuram ci dupa experienta, atunci este bun daca seamana cu un burete umed stors de apa.

Raportul dintre carbon si azot este recomandat sa fie 30:1. Daca raportul de carbon ar fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune.

compost

Materiale cu continut mare de azot:

– deseuri din bucatarie

– reziduuri vegetale

– resturi de iarba tunsa

– buruieni

– gunoi de grajd lichid

– gainat

– zat cafea

– balega de cal si vaca

Materiale cu continut mare de carbon:

– rumegus

– scoarta

– frunze uscate

– carton si ziare maruntite

– paie

– cenusa 2-3 kg/m3

compost

Pe scurt, cat mai verde, mai suculent este materialul nostru, cu atat mai mare este raportul de azot, si cu atat mai mic raportul de carbon. De aceea este bine daca amestecam cat mai multe feluri de materiale, bucati fine, maruntite cu bucati mai mari, mai aspre, materiale uscate si umede.

Frunzele se pot categoriza in doua grupe:

1. Frunze care se descompun greu:  nuc, platan, stejar, fag, castan, plop

2. Frunze care de descompun usor: frasin, alun, arin, salcie, artar, ulm, tei, mesteacan

Se pot folosi si ramasitele de la plante bolnave deoarece caldura mare ce se produce in interiorul gramezii, distruge daunatorii si bolile. Totodata prin descompunere se produce si o cantitate destul de semnificativa de antibiotice ce distruge patogenii.

Ce nu se poate pune in compost:

– ramasite de mancare, carne, oase

– plastic, sticla, metal

– fecalele animalelor carnivore

Locul de compostare trebuie ales bine, caci acesta va fi „inima gradinii noastre”.

 

Etapele pregatirii locului de compostare

1. Cautati un loc umbrit in gradina unde sa nu fie prea mare umezeala

2. Pe sol asezati un strat de crengi maruntite pentru a avea mai buna aerare Maruntiti materialele si puneti cate un strat din fiecare material (uscat si umed, bogat in azot, bogat in carbon). Straturile sa nu fie prea groase. Dimensiunile gramezii depinde si de locatia noastra. Este recomandat sa aiba cam 1-1.5 m latime si 2 m lungime. Inaltimea sa nu depaseasca 1.5 m.

3. Intre straturi  se pot asterne in straturi mai subtiri pamant de gradina, balegar, bentonita, perlita, var macinat, cenusa.

4.  La sfarsit ne asiguram de umiditatea corecta. Acoperii cu un strat de paie sau fan, iarba uscata pentru a pastra umiditatea.

5. Cand am ajuns la inaltimea dorita cu straturile incepe descompunerea materialelor. Dupa aproximativ 3-4 saptamani putem face prima amestecare. Acest procedeu se poate repeta cam la 4-6 saptamani. In asa fel materialele se descompun mai repede. Se poate lasa si asa, fara sa intoarcem gramada, astfel descompunerea se desfasoara mai lent, aprox. 1 an. La amestecarea gramezii putem umezii cu apa de ploaie daca este nevoie, daca este prea umed mai putem amesteca material uscat (rumegus), dar dupa amestecare nu este voie sa mai adaugati materiale proaspete.

Utilizarea compostului

Compostul proaspat, de 4-6 saptamani este bogat in nutrienti deci are efect rapid. Se poate folosi pe suprafata solului, sub arbori, arbusti, pomi fructiferi, pentru a acoperi straturile de legume toamna. Nu este bun pentru gazon sau amestec de pamant.

 

Compostul matur, 8-12 luni are efect mai lent, imbunatateste starea solului, dupa cernere, amestecat cu pamant de gradina se poate folosi la oricare dintre culturile de plante.

Problemele ce pot aparea in procesul de compostare si rezolvarea lor

Starea gramezii de compost Posibile cauze Ce putem face
Prea uscat: – descompunerea se opreste                  – infectii fungice gri Din cauza incalzirii prismei(gramada de compost) sau a vremii uscate, calde s-a evaporat multa apa si activitatea microorganismelor s-a oprit Gramada de compost trebuie intoarsa si udata, eventual se mai adauga material umed.
Prea umed: – miros putred, neplacut                 – culoare negru-maroniu- lipsa de oxigen Perioada lunga de ploi, prea mult material fara structura (iarba tunsa, reziduuri din bucatarie) Trebuie intoarsa si amestecata cu material uscat (crengi macinate, paie, frunze uscate). Daca este posibil, se  amesteca cu compost uscat.
Descompunerea se prelungeste: –  este uscat        – se gasesc cuiburi de izopode Sunt prea multe material lemnoase Trebuie intoarsa. Se adauga reziduuri din bucatarie sau iarba tunsa. Bucatile mai mari trebuie maruntite.
Miros putred: – lipsa de oxigen                    – prea umed, lipicios Prea mult material proaspat, fara structura, bogat in azot Trebuie miscata, rascolita si intoarsa. Vezi la Prea umed.
Aparitia musculitelor Pe suprafata gramezii se afla materiale dulci, zemoase (ex. fructe putrezite) Materia proaspata trebuie amestecata usor in gramada. Trebuie aerisita prin gaurirea gramezii cu un bat. Acoperiti cu un strat subtire de pamant de gradina.

Comentarii

comentarii

6 păreri la “Sa facem compost acasa

  1. Pingback: Întreținerea eco-responsabila a locuintei | Jurnal Pro

  2. Pingback: Mandevilla sau Dipladenia - sfaturi de ingrijire | plant-shop.ro

  3. Ce saruri minerale trebuie adaugate la compostul din frunze, preparat in saci din folie de plastic? Care este raportul frunze uscate saruri minerale?
    Multumesc!

  4. Buna ziua!
    Va deranjez cu o intrebare, sper eu banala pentru dumneavoastra: -ce saruri minerale ar trebui sa pun in compostul facut la butoi si cam care este canitatea de saruri ce trebuie adaugata??
    Va multumesc!

  5. Pingback: Este important dimensiunea ghiveciului la fuchsia? | plant-shop.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *